Mama ta punea unt în orice mâncare. Mama ei nu concepea să folosească la prăjit altceva decât untură de porc ori seu. Tu optezi pentru uleiurile vegetale (doar trăieşti în era campaniilor de informare care recomandă o alimentaţie dietetică). Sunt mai gustoşi şi mai sănătoşi cartofii făcuţi de tine decât cei ai mamei şi ai bunicii? Nu neapărat, răspunde prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Fiindcă nu toate uleiurile sunt bune la prăjit. Mama ta punea unt în orice mâncare. Mama ei nu concepea să folosească la prăjit altceva decât untură de porc ori seu. Tu optezi pentru uleiurile vegetale (doar trăieşti în era campaniilor de informare care recomandă o alimentaţie dietetică). Sunt mai gustoşi şi mai sănătoşi cartofii făcuţi de tine decât cei ai mamei şi ai bunicii? Nu neapărat, răspunde prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Fiindcă nu toate uleiurile sunt bune la prăjit.
“Atenţie mare la grăsimile cu care găteşti!”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Untul, untura, uleiurile vegetale au, fiecare în parte, o anumită rezistenţă la prepararea termică (nu îşi pierd calităţile nutritive la temperaturi înalte). Iar această caracteristică le recomandă pe unele pentru gătit, iar pe altele, doar pentru salate.
Uleiul de palmier şi uleiul de măsline (cel normal, nu cel extravirgin) sunt grăsimi rezistente la prăjire, deci vei obţine cartofi, fripturi, legume frumos rumenite, cu gust apetisant şi uşor de digerat.
Foarte rezistente la prăjire şi la râncezire sunt şi grăsimile animale: untura de porc, seul, untul Ghee. Ai grijă însă să nu consumi multe grăsimi din această categorie ca să nu-ţi dai sănătatea peste cap!
Uleiul de floarea-soarelui, cel de in, de cânepă şi de porumb au rezistenţă scăzută la prăjire, iar cel de soia şi cel de rapiţă au o rezistenţă medie. Foloseşte-le doar în salate!
Tot pent
