Semnalaţi imediat dacă aţi mai văzut pe cineva care să intre la o discuţie despre milioane de euro cu altcineva şi înainte de a pătrunde la tratative să spună că preopinentul este cel mai pervers negociator pe care l-a întâlnit în viaţă! Nicolae Cristescu a spus asta despre George Copos. Pervers, adică. Nu redutabil, nu vorace, nu abil, nu alunecos, ci de-a dreptul pervers. Cuvântul întrupează o gamă largă de caracterizări negative, iar dacă Nicolae Cristescu le-a surmontat, înseamnă că Rapidul are toate şansele să păşească într-o epocă nouă.

Cristescu pare mult mai puţin bogat decât Taher, mult mai concret decât enigmaticul Lutz Stache şi mult mai aproape de fenomen decât recentul Gruia Stoica. El e aproape de a bate palma cu George Copos în cel mai prost moment al Rapidului de după 1990, de la ultima revenire pe prima scenă. Dacă până acum se negocia vânzarea unei echipe de Cupe europene, cu pretenţii la titlu, acum s-a tranzacţionat doar o divizionară secundă, sau poate nici măcar atât. Rapidul, nesusţinut absolut deloc, aşa cum i s-a întâmplat în ultima vreme, avea (sau are, timpul gramatical corect e neclar!) toate şansele de a se duce în liga a patra sau a cincea.

Nicu Cristescu, aşa cum îi spun apropiaţii maestrului de Lojă, are în acest moment şanse egale de a deveni erou local sau de a-şi frânge gâtul. De vineri încolo sau din momentul în care actele vor fi parafate, Nicolae Cristescu va trebui să încerce să nu-şi alăture acea etichetă de Berlusconi din Giuleşti care a împodobit ani de zile pridvorul predecesorului său. În acele vremuri dădea bine să te vadă lumea bogat şi puternic, să arunci cu televizoare şi cu alte aparate electronice drept cadouri în stânga şi-n dreapta. Acum profilul finanţatorului s-a schimbat. Acesta trebuie să aibă un aer cât mai normal, să-şi ducă la îndeplinire promisiunile şi să nu facă din suporteri o masă