Credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici sărbătoresc astăzi Înălţarea Domnului, una dintre cele mai importante praznice de pe parcursul anului, cunoscut în popor şi ca Ispas.

Înălţarea Domnului este sărbătorită în fiecare an la 40 de zile după Înviere, în joia din cea de-a şasea săptămână după Paşte.

Mitropolitul ortodox al Clujului, Andrei Andreicuţ va oficia Liturghia arhierească la mănăstirea de la Muntele Rece, în timp ce episcopul-vicar Vasile Someşanul va sluji la monumentul Vârful Grui din munţii Călimani.

Sărbătoarea are în centru momentul în care Iisus Hristos s-a înălţat la cer de pe muntele Măslinilor, în văzul apostolilor, pe care i-a binecuvântat, şi a doi îngeri. Evenimentul este relatat în Evaghelie. Din această zi şi până la Rusalii - Pogorârea Duhului Sfânt, celebrate la 50 de zile după Înviere, unii dintre creştini se salută cu "Hristos s-a înălţat!", "Adevărat S-a înălţat!". Praznic împărătesc, cunoscut în popor drept Ispas, Înălţarea este precedată de slujbe bisericeşti specifice. Cea mai veche menţionare a sărbătorii datează din prima parte a secolului IV şi a căpătat o anvergură mai mare după ce împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a ridicat o biserică unde Înălţarea Domnului se sărbătorea cu mare fast, pe muntele de unde Isus s-a înălţat la cer. Sărbătoarea de astăzi a fost consacrată ca zi a eroilor şi sărbătoare naţională bisericească, prin hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), consfinţite ulterior de legislaţia statului.

"La sărbătoarea împărătească a Înălţării Domnului, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pe