Opt brăţări din aur dacic, cu o greutate între 800 şi 1.200 de grame, şi 41 de monezi antice Koson din acelaşi metal au fost prezentate astăzi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din municipiul Deva. Autenticitatea artefactelor a fost confirmată se specialişti.

Brăţările dacice fac parte din tezaurele sustrase în perioada anilor 1990 – 2000 de braconieri, din incinta fostelor cetăţi dacice de la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei. Au fost ulterior scoase din ţară şi vândute pe piaţa neagră a antichităţilor pentru sume de până la 500.000 de euro pentru un astfel de artefact.

Expoziţia va putea fi vizitată în fiecare zi, până în data de 26 iunie, când artefactele vor fi înapoiate Muzeului Naţional de Istorie al României.

În jurul brăţărilor antice în ultimii ani au apărut speculaţii privind autenticitatea lor. Cei care au contestat vehement autenticitatea bijuteriilor au fost, în primul rând, hunedorenii anchetaţi pentru furtul şi traficarea lor. Una din ipoteze, neconfirmată de specialişti, este aceea că brăţările au fost confecţionate din aurul rezultat prin topirea kosonilor găsiţi în siturile arheologice de braconieri.

Potrivit experţilor, sunt cinci motive pentru care brăţările dacice sunt autentice, potrivit investigaţiilor unor specialişti în istoria veche, istoria artei, geologie şi geo-fizică:

Au fost confecţionate prin batere la rece, poanonare şi incizare, prin intermediul unor tehnici carenu se mai utilizează în prezent.

Aurul din care au fost creeate conţine staniu şi antimoniu, dovedind provenienţa sa din Transilvania.

Patina cu care au fost acoperite piesele dovedeşte faptul că au fost îngropate vreme îndelungată.

Ornamentele sunt scecifice stilului geometric al artei dacice.

Unele dintre ele sunt asemănătoare până la identitate cu brăţări din argint, păstrate în depozitel