Comisia pentru revizuirea Constitutiei României este formata din 23 de parlamentari, dar niciunul nu este specialist in drept constitutional.
La București, o comisie specială a ajuns la capătul listei amendamentelor ce ar urma să fie aduse Constituției țării. Procesul de gândire al deputaților români, mediatizat pe larg în presă, a stârnit dezbateri în rândul publicului și noi tensiuni între instituțiile puterii. Relatează de la București, Sabina Fati.
In Romania persista intrebarea, daca prin modificarile aduse Constitutiei, liberalii si socialistii vor sa schimbe actualul regim definit de specialisti drept semi-prezidential. Aceasta temere a aparut dupa ce Comisia de revizuire a Constitutiei a pastrat modalitatea de alegere a presedintelui prin vot direct de catre electorat, dar i-a limitat drastic atributiile, plasindu-l in postura de maestru de ceremonii.
Practic, presedintele republicii este exclus textual din puterea executiva; este obligat sa accepte premierul propus de partidul sau alianta care obtine cele mai multe mandate, nu are voie sa refuze nominalizarile de ministri in cazul remanierilor, nu are dreptul sa ceara urmarirea penala a ministrilor si nici sa-I suspende din functie, atribut care revine acum in mod exclusiv parlamentului.
In plus viitorul sef de stat al României nu va mai putea convoca un referendum fara voia Parlamentului si va putea participa la reuniunile Uniunii Europene doar daca tema de discutie este de politica externa. De asemenea, sefii serviciilor secrete nu vor mai fi numiti de presedinte, ci de Parlament. Toate aceste amendamente tind sa transforme România intr-un regim parlamentar, numai ca in acest caz seful statului ar trebui ales de legislativ, nu de electorat, o anomalie, care va duce in derizoriu votul cetatenilor.
Inainte de inceperea deliberarilor Comisiei parlamentare
