Timişoara are ocazia să îşi asume istoria şi să şi-o etaleze. Faţa Operei şi a Teatrului Naţional poate fi readusă la varianta gândită de celebri arhitecţi vienezi Helmer şi Fellner

De ani de zile se discută despre revenirea la faţa originală a Operei şi Teatrului Naţional. Cei mai cunoscuţi arhitecţi din Timişoara au susţinut mereu iniţiativa de a reda strălucirea clădirii realizate după planurile vienezilor Helmer şi Fellner.

Pe forumul primăriei s-a făcut un sondaj de opinie în care timişorenii erau chestionaţi cu privire la oportunitatea păstrării actualei faţade, iar opiniile au fost clar pentru revenirea la faţada istorică.

Vestea bună este că vechea faţadă este intactă şi se află doar acoperită de plăcile sarcofagul realizat de arhitectul bucureştean Diuliu Marcu, ca o comandă politică de factură fascistă.

Primarul Nicolae Robu a declarat că doreşte să scoată statuile din spatele zidurilor, dar nu are de gând să revină la vechea formă.

“Vom începe o campanie pentru a readuce faţa originală a Operei. Timişoara merită acest lucru. Timişoara trebuie să redevină un oraş european, mai ales că doreşte să fie şi Capitala Culturală a Europei. Este o şansă istorică să renunţăm la această struţo-cămilă. Practic nu a mai rămas decât partea din faţă”, a declarat consilierul local Simion Moşiu.

În anul 2003, Primăria Timişoara a făcut un pas important, refând cele două laturi ale Operei, după planurile iniţiele. Aşa că în locul unui simplu zid, fără nicio valenţă artistică sau arhitecturală, au reapărut geamurile pe cele trei nivele.

Balconul şi intrarea sunt şi ele originale, iar acum a mai rămas de refăcut doar aproximativ 30 la sută de clădire.

Istorie cu două incendii devastatoare

Construcţia clădirii Palatului Culturii a început în 1871, după planurile renumitilor arhitecţi vienez