Al treilea episod al promenadei pe Bulevardul Regina Elisabeta vă readuce în memorie frumoasa construcţie în stil art deco, blocul "Cartea Românească", edificiu dispărut, din păcate, în urma bombardamentelor din 1944.

O mărturie despre porţiunea dintre actualul rond de la Universitate şi Calea Victoriei ne-a lăsat ziaristul şi publicistul George Costescu, acesta afirmând că aici era un aşa-zis bulevard "lung cât o bătaie de puşcă (...) şi cu puţin mai larg decât celelalte străzi". Într-adevăr, judecând după mărturia fotografică lăsată de Carol Popp de Szathmari, acest "bulevard", trasat în principal pe locurile unde odinioară se afla Mănăstirea Sf. Sava, prin faţa Palatului Academiei, era destul de rudimentar. O altă ipostază ne înfăţişează intersecţia cu Calea Victoriei, din colţul Casei Greceanu, pe fundal observându-se actualul sediu al Universităţii.

Biserica Sf. Sava, demolată pentru lărgirea bulevardului

Este interesant de observat că, asemenea spaţiului delimitat de Biserica Sărindar şi strada Brezoianu, şi porţiunea dintre Palatul Academiei şi Calea Victoriei era, pe la 1870, teren viran. Biserica Sf. Sava, aflându-se pe ceea ce atunci se numea Bulevardul Academiei, a fost demolată, însă pentru realizarea unei artere moderne a fost nevoie de străpungerea proprietăţilor dintre noul bulevard şi Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei). Nicolae Vătămanu ne spune că, în urma acestei străpungeri, au "căzut" "proprietatea Greceanu (fostă cândva Cantacuzino), care închidea trecerea spre Calea Victoriei". Au mai fost demolate "casele Constantin Şuţu, Scarlat Petrescu, Voinescu, a preotului Snagoveanu, a doctorului Grunau, a familiei Boerescu şi a comisarului Chirculescu".

Despre berăria "Grădina Carpaţi"

Revenind la terenul viran dintre actuala stradă a Academiei şi Calea Victoriei, trebuie adăugat că aici,