În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea aceasta a fost consacrată ca “Zi a Eroilor” şi sărbătoare naţională bisericească.
Astfel, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi strainătate, se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.
Obiceiuri de Înălţarea Domnului
În popor există credinţa că odată cu Înălţarea Domnului, se înalţă şi sufletele celor adormiţi de la Săptămâna Luminată încoace. Sufletele care rătăceau, deveneau strigoi şi provocau neajunsuri oamenilor şi animalelor. De aceea, în această zi, se practicau ritualuri magice de aparare: erau culese şi sfinţite plante despre care se crede că au proprietăţi apotropaice (leustean, alun, paltin), se buciuma la răspantia drumurilor şi pe dealuri, oamenii se încingeau peste brâu cu ramuri de leustean şi erau date de pomană bucate pentru morţi.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
La praznicul Înălţării Domnului, creştinii respectă unele tradiţii, moştenite din strămoşi. În această zi, femeile care au în familie rude decedate împart săracilor pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele morţilor. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, venite la casele unde au trăit o viaţă întreagă în ziua de Paşti, se înalţă din nou la cer, iar alimentele date de pomană sunt merinde pentru această călătorie.
De la Paşte şi până la Înălţarea Domnului, cerurile sunt deschise, iar cei care trec la viaţa veşnică ajung direct în rai, fără să mai treacă prin temuta judecată de apoi.
Acum, mormintele rudelor, dar şi ce
