Dacă de aproape opt ani nu reuşeşte să scoată de la „dospit" Legea statutului minorităţilor naţionale (LSMN), UDMR a decis să introducă principalele sale prevederi direct în legea fundamentală. În plus, s-a asigurat că nu va mai putea contesta nimeni arborarea steagului Ţinutului Secuiesc pe sediile primăriilor din regiune.

„Este un pas înainte, se recunoaşte existenţa minorităţilor naţionale pe teritoriul României şi s-au făcut paşi în ce priveşte respectarea identităţii culturale, lingvistice şi etnice a acestor persoane. Toate aceste drepturi au existat şi până acum, pentru că şi până acum minoritatea putea să-şi folosească steagul sau limba maternă, dar până acum nu erau reglementate într-o normă constituţională", a explicat vicepreşedintele comisiei pentru revizuirea Constituţiei, liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente.

Practic, prin două amendamente adoptate în comisia amintită, s-au introdus în Constituţie cele mai importante prevederi din LSMN: dreptul minorităţilor de a-şi înfiinţa organe proprii de decizie şi executive, numite în proiectul de lege menţionat Consilii ale Autonomiei Culturale, precum şi obligaţia autorităţilor statului de a consulta aceste structuri înainte de a lua orice decizie care priveşte păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Cu alte cuvinte, de acum înainte, nicio decizie privind instituţii de învăţământ, de cultură sau religioase în limba unei minorităţi naţionale nu va putea fi luată de autoritatea statului fără consultarea prealabilă a structurilor minorităţilor amintite. „Este adevărat că aceste prevederi sunt şi în proiectul Legii minorităţilor, dar pot fi considerate şi principii, aşa că pot intra şi în Constituţie", a afirmat Mate. Prin cel de-al treilea amendament admis de comisie, care spune că minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod lib