Bucureştenii pot muri liniştiţi în cazul unui cutremur. Municipalitatea a decis să păstreze la sertar harta clădirilor cu risc de prăbuşire ca să nu creeze panică.

Primarul general al Capitalei a început să fluture în faţa bucureştenilor o hartă de risc seismic a Capitalei dând asigurări că ea nu va fi făcută niciodată publică ca să nu se panicheze populaţia. Probabil domnul Oprescu îşi închipuie că publicarea hărţii va crea o isterie generală în care bucureştenii, îngroziţi, îşi vor părăsi locuinţele şi se vor muta în corturi. Cealaltă ipoteză ar fi că oamenii vor spori eforturile de a-şi consolida clădirile.

Nici scuza că samsarii imobiliari vor distruge piaţa nu mi se pare un argument pentru ca un document ce vizează siguranţa populaţiei să fie ţinut la sertar. La urma urmei, nu e nevoie de o hartă seismică pentru a-ţi dea seama că multe clădiri din Bucureşti vor deveni moloz la prima zgâlţâire mai serioasă a plăcii tectonice. E suficient să mergi pe stradă şi să numeri bulinele de pe blocuri sau faţadele şi balcoanele care se surpă peste trecători.

Şi oricum, există o listă pe site-ul Primăriei care poate fi consultată de orcine e îngrijorat de soarta imobilului său. Lista cuprinde peste 750 de clădiri, dintre care aproape 380 apar încadrate în clasa I de risc seismic. Problema e că unele dintre clădiri sunt blocuri cu 10 etaje, în care locuiesc zeci de familii, ceea ce schimbă un pic perspectiva asupra numărului de persoane puse în pericol de imobilele în care trăiesc.

În România proiectarea antiseismică a clădirilor a început să se facă după 1940, iar în Bucureşti există sute de construcţii realizate cu mult înainte, care ar fi trebuit consolidate de multă vreme.

Oricum, aş dormi mai liniştită în blocul meu vechi, daca domnul primar ar declara nu că o să ne ascundă informaţii de interes public, ci că reabilitarea clădirilor cu risc