“Apara Hutupan!”, „Inscrie Ada Nechita!”. Exlamatii care si acum provoaca emotii. Oltchim, echipa care de atatea ori ne-a facut mandri ca suntem romani, se afla la ultimele zile de existenta.

Inca de la inceputul anilor 2000, clubul de handbal Oltchim a reprezentat simbol al rezistentei impotriva decaderii Romaniei la nivelul sporturilor de echipa. S-a creat nucleul de jucatoare care avea sa faca legea pe semicerc in urmatorii ani. Oltchim a ajuns in scurt timp sa se confunde cu echipa nationala a Romaniei. Au inceput sa apara si trofeele: Cupa Cupelor in 2006-2007 si Trofeul Campioanelor un sezon mai tarziu.

Liga Campionilor, visul neimplinit de la Valcea

Castigarea campionatului intern a devenit in scurt timp o simpla formalitate pentru Oltchim. Din sezonul 2006-2007, oltencele au castigat sapte titluri consecutive. In aceste conditii, principalul obiectiv a devenit castigarea Ligii Campionilor, trofeul supreme in handbalul feminin. Desi la startul fiecarei editii, OItchim era cotata printre marile favorite ale competitiei, Liga a ramas doar o “Fata Morgana” . In aceasta perioada, formatia din valcea a jucat de trei ori in semifinalele competitiei si a ajuns o data in finala, pierduta in fata danezelor de la Viborg.

Privatizarea Oltchim, inceputul dezastrului la echipa de handbal

Inca din 2011, discutiile despre iminenta privatizare a Combinatului Oltchim au inceput sa destabilizeze situatia de la echipa. Combinatul asigura aproximativ 75% din bugetul echipei, care ajunsese sa aiba un buget anual pentru salarii de peste 2.000.000 de euro. Acest lucru a fost considerat de multi anormal, in conditiile crizei pe care o traversa Romania. Constantin Roibu, presedintele Combinatului Oltchim de la acea vreme, a amenintat de mai multe ori in acea vreme ca va opri finantarea. In timp ce privatizarea combinatului chimic