În contextul dezbaterilor pe marginea procesului de regionalizare și revizuire a Constituției, doresc să îmi exprim un punct de vedere în legătură cu modul cum sunt tratate aceste teme de o importanță majoră pentru societatea românească.
Orice proces de schimbare pornește de la o nevoie. În cazul de față vorbim de nevoia ca anumite dispoziții constituționale, care în timp și-au demonstrat ineficiența, să fie modificate sau completate. Cum, de asemenea, este nevoie să se țină pasul cu provocările care apar la nivel european și să se valorifice experiența rezultată din practica administrativă a unor țări mult mai dezvoltate decât România.
Orice proces de revizuire a Constituției trebuie să înceapă cu o informare a populației în legătură cu dispozițiile constituționale actuale. După cum rezultă din studiile de piață realizate recent, doar un procent de 12% din populația țării cunoaște prevederile actualei Constituții.
Ori, dacă se dorește ca cetățeanul să îți fie partener într-un astfel de demers, este nevoie ca el să cunoască textul legii fundamentale și motivele care conduc la ideea de schimbare a lui. Deci informarea populației este vitală pentru succesul unui astfel de proces de schimbare.
De asemenea, accentul la revizuire trebuie să se pună pe acele dispoziții constituționale care îl interesează în mod direct pe cetățean, și aici mă refer, în primul rând, la drepturile și libertățile fundamentale ale acestuia.
Sigur că trebuie clarificat și sensul unor dispoziții care în timp au creat dificultăți în aplicarea lor, dar centrul de greutate al dezbaterii trebuie plasat în această zonă a drepturilor și libertăților cetățenești. Nu ajută cu nimic populația dacă, de exemplu, mandatul Președintelui României este de 4 sau de 5 ani.
În schimb, o întărire a garanțiilor constituționale privitoare la protecția drepturilor și libertăți