Cardul nu va dovedi doar frauda, ci și neajunsurile din spitale, ascunse sub preș de autorități. Acesta poate fi un alt motiv al amânării proiectului, cred experții

Într-o ţară în care bolnavii îşi cumpără de la medicamente la materiale sanitare, cardul va pune o presiune şi mai mare pe autorităţi să rezolve vechea problemă a subfinanţării.

Pentru că toate serviciile vor fi validate cu cardul, nevoile populaţiei se vor dovedi, de data aceasta şi oficial, mult peste buget, în contradicţie cu legea ce garantează tratament pentru toţi asiguraţii.

Deficit de 2% din PIB la Sănătate

De îndată ce va fi introdus cardul, vom avea o evidenţă mai clară a tuturor serviciilor, de la consultaţii, până la analize, spitalizări şi operaţii. Odată înregistrate în sistem, toate trebuie însă decontate. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care cardul a fost tras pe linie moartă ani de zile, consideră dr. Cristian Magherescu, patronul unei clinici private.

„Din tot bugetul Sănătăţii, privaţii care efectuează servicii în contract cu Casa au o felie de 10%. Restul se împarte între spitalele de stat şi distribuitorii de medicamente. În cazul cardului, vorbim mai degrabă de dorinţa statului de a nu-l implementa pentru a acoperi subfinanţarea cronică. Dacă l-ar implementa, ar trebui să aibă suficienţi bani în buget, ori deficitul e estimat la minimum 2% din PIB”. Sorin Paveliu, expert în domeniul sănătăţii, rămâne la ideea că, pentru a demara acest proiect, trebuie „rupte” fonduri din altă parte, dar nu subestimează nici rezistenţa furnizorilor. „Toată lumea se opune implementării lui, de la medici la patroni de clinici particulare. Avem un sistem de compromisuri.”

Ce se întâmplă cu cardul, după schimbarea şefului CNAS

Teoretic, cardul nu ar trebui să sufere odată cu schimbarea conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În luna aprilie,