Vineri, 21 iunie 2013, de la ora 19.00, in Corpul H (Casa Catargi Sala H1) - Facultatea de Istorie a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC), Centrul de Studii Clasice si Crestine programeaza conferinta intitulata "Din nou despre Tezaurul de la Apahida", sustinuta de prof. univ. dr. Nicolae Gudea, de la Universitatea Babes - Bolyai, din Cluj Napoca. Conform studiilor istorice: "La Apahida, în apropierea orasului Cluj-Napoca, fosta Napoca romana, s-au descoperit pe rând, în 1889, 1968 si 1979, trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Situate pe malul drept al Somesului Mic si în apropierea fostului drum roman care asigura legatura între Napoca si castrele de pe Somes - Gherla, Caseiu, Ilisua, punctele din care provin cele trei complexe fastuoase de la Apahida se pot înscrie într-o suprafata nu mai mare de circa 500 metri patrati. Pe lânga relatiile existente între ele, complexele de la Apahida au o serie de caracteristici prin care pot fi puse în legatura cu spatii culturale diferite", arata specialistii.
Vineri, 21 iunie 2013, de la ora 19.00, in Corpul H (Casa Catargi Sala H1) - Facultatea de Istorie a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC), Centrul de Studii Clasice si Crestine programeaza conferinta intitulata "Din nou despre Tezaurul de la Apahida", sustinuta de prof. univ. dr. Nicolae Gudea, de la Universitatea Babes - Bolyai, din Cluj Napoca. Conform studiilor istorice: "La Apahida, în apropierea orasului Cluj-Napoca, fosta Napoca romana, s-au descoperit pe rând, în 1889, 1968 si 1979, trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Situate pe malul drept al Somesului Mic si în apropierea fostului drum roman care asigura legatura între Napoca si castrele de pe Somes - Gherla, Caseiu, Ilisua, punctele din care provin cele trei complexe fastuoase de la Apahida se pot înscrie într-o suprafata nu mai mare de circ