Istoricul clujean Călin Felezeu, decan al Facultăţii de Psihologie din cadrul Universitatea Babeş-Bolyai, povesteşte că „micii cei de toate zilele“ nu sunt o invenţie de ieri, de azi, şi au legătură cu proclamarea Independenţei statului român. Micii sunt preparaţi şi consumaţi în toată Peninsula Balcanică, însă diferă, de la regiune la regiune, prin compoziţia cărnii folosite şi prin ingrediente.
Banalii mici, nelipsiţi de la vreun grătar, au legătură şi cu un moment important în istoria statului român: obţinerea Independenţei în urma războiului ruso-turc din 1877-1878. Micii, mititei erau numiţi în acele vremuri „găluşte fripte“.
Istoricul clujean Călin Felezeu, un paisonat al artei culinare, povesteşte că denumirea de „mititei“ este legată de proclamarea Independenţei de stat a României.
„Povestea începe în mai 1877, când trupele ruseşti au intrat pe teritoriul României pentru a izgoni armatele otomane din Bulgaria şi a aşeza această ţară sub protectoratul ţarului.
Principele Carol I şi ţarul Rusiei aveau semnată o convenţie secretă prin care, în schimbul Independenţei şi al garantării integrităţii teritoriale a României, trupele ruseşti primeau liberă trecere către frontul din Balcani.
Turcii au aflat şi, pentru că România era oficial sub suzeranitatea Porţii Otomane, l-au considerat trădător pe Carol I şi au început să bombardeze malul românesc al Dunării. Artileria românească a răspuns şi a bombardat Vidinul.
Bateriile de artilerie românească de la Calafat aveau tunuri de calibru mai mic, iar obuzele lor, care erau mai lunguieţe, erau botezate «mititei»", explică Felezeu.
Istoricul clujean spune că a găsit în documente că denumirea obuzelor, adică denumirea de mititei, a fost transferată „găluştelor fripte“ de către deputatul Vasile Boerescu. Acesta, pe 24 ianuarie 1859, a propus Adunării Reprezen