Atmosferă de sărbătoare la Institutul Naţional de Fizică Nucleară Horia Hulubei din Măgurele. După ce în 2009 s-a decis la nivel european ca cel mai mare proiect de cercetare, bazat pe fonduri structurale europene, să fie construit şi în România, astăzi, prima fază a construcţiei a început, prin ceremonia la care au participat oficialităţi din România şi din străinătate. De multă vreme la Măgurele nu a mai fost atât de multă agitaţie. Dacă în vara anului 2012, atunci când vizitam Institutul era o atmosferă estivală, simplă, ca la orice institut ştiinţific, acum, în vara lui 2013, drumul de acces de pe Strada Atomistului din micul oraş Măgurele era înţesat de poliţie, jandarmerie şi oficialităţi. Johannes Hahn, comisarul european pentru dezvoltare regională susţine circulaţia creierelor, nu exodul lor La eveniment a participat şi una dintre persoanele care au avut cea mai mare influenţă asupra acestui proiect, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn. Austriacul a transmis un mesaj de susţinere şi a punctat lucrurile cu adevărat importante ale acestui proiect. ”Am decis să investim într-un asemenea motiv din două motive. În primul rând, este prima oară când folosim fonduri structurale pentru a investi în infrastructură de bază pentru cercetare. De ce? Avem dovezi din alte locuri din Europa că o asemenea investiţie atrage locuri de muncă şi alte investiţii”, a declarat comisarul Hahn într-o discuţie cu reporterii ”Adevărul”. ”Al doilea motiv ar fi faptul că trecem printr-o fază de exod al creierelor în unele zone ale Europei, iar România este un asemenea exemplu. Una dintre viziunile mele politice a fost să schimbăm acest exod într-o circulaţie a creierelor, iar proiectul ELI poate fi un exemplu pozitiv”, a mai spus Johannes Hahn. Pe lângă România, alte două ţări din fostul bloc sovietic au fost selectate pentru a găzdui uriaşul proiect de cerc