În urmă cu vreo 4-5 ani, când Naşu' se pricopsise cu un cancer şi arăta rău de tot, ca orice om cu frica lui Dumnezeu, m-am rugat să treacă peste această cumpănă cu bine şi, în prelungire, să ne facă fericiţi pe toţi, retrăgându-se pentru a se îngriji de propria-i sănătate. Ca tot omul milostiv, îmi ziceam şi că n-o să fie tocmai un capăt de ţară dacă pe aceleaşi considerente de ordin medical o să scape şi de pârnaie. Trecut-au anii ca nouri lungi pe şesuri, tot aşa i-a trecut şi Naşului boala cea grea, iar în tot acest timp am aşteptat (plin de speranţa că retragerea borfaşului va aduce o cât de mică schimbare în bine a fotbalului nostru, a cărui prăbuşire continuă începând cu 1994, când Naşu' era încă la primul mandat, şi continuând până azi, nu trebuie demonstrată) anunţul oficial al retragerii din propria iniţiativă. N-a venit. Deşi, în varii ocazii, mai ales când îl căuta (sau se prefăcea doar că-l caută?) câte un procuror pentru varii golănii legate ba de falsuri în acte, ba de deturnare de fonduri, ba de felurite fapte penale ale întregului său neam (fie-sa cu Bac-ul şi cu drogurile, nepot-su tot cu drogurile, vă mai amintiţi?) orice om cât de cât normal sau cu vagi urme de bun simţ ar fi demisionat ultrarapid şi ar fi încercat să dispară din viaţa publică, presupunând că ar fi rămas încă liber. Da' Naşu' nu şi nu. Ba. Să nu mint: când ieşea câte una groasă, mai grohăia că s-a săturat, că e epuizat, că gata, ăsta-i ultimul mandat... şi uite-aşa se adunaseră 6 la rând! Oameni buni, realizaţi totuşi că ăsta, penalul suprem, conduce tărăşenia de 23 de ani!? Şi că la anul se prea poate să-i vină poftă de încă unul, dacă DNA-ul îşi continuă somnul de frumuseţe? A, nu? Nu-i mai vine? Aşa e. Fiindcă ieri ce ne fu dat ochilor să citim în „Gazeta sporturilor”? Că domnu' Naşu', sătul probabil până peste cap de problemele de la FRF, se gândeşte ca la anu' (şi la mul