Succesul unei privatizări nu trebuie cuantificat întotdeauna în funcţie de banii pe care statul îi încasează în urma vânzării, ci mai ales în funcţie de continuitatea care i se asigură companiei pe piaţă.

Altfel spus, contează mult mai mult investiţiile ulterioare, eficientizarea companiei şi păstrarea şi, eventual, chiar creşterea numărului locurilor de muncă.

Informaţiile au fost prezentate în ediţia de sâmbătă a emisiunii Income, de la Antena 3.

Procesul de privatizare a produs şi exemple pozitive:

BCR a fost preluată în 2006 de Erste Bank pentru 2,2 miliarde euro, are peste 7.500 de angajaţi şi este în continuare una dintre cele mai importante instituţii financiare din România. După o pierdere record de 1,2 miliarde de lei în 2012, anul în curs se anunţă unul mult mai bun, Erste Group prognozând că BCR va încheia anul acesta cu profit, mai ales pe seama reducerii cheltuielilor cu provizioane pentru credite neperformante.

După ani de pierderi, vânzarea a 51% din Petrom către OMV a avut loc în 2004. A fost la acel moment un subiect mult discutat, unii analişti susţinând, că preţul de 1,5 miliarde euro, din care 900 milioane aduşi în companie, ar fi putut fi mai mare. După privatizare însă, compania a investit peste 8 miliarde de euro, adică peste 95% din profitul operaţional obţinut, asigurând în continuare peste 20.000 de locuri de muncă şi circa 11% din veniturile bugetului public. Statul încă mai deţine la Petrom circa 20% din acţiuni.

Privatizarea Automobile Dacia este probabil cea mai puţin controversată operaţiune de gen din istoria post-decembristă a României. Compania a fost preluată de Renault în anul 1999 pentru aproape 50 de milioane euro şi este acum al doilea cel mai mare angajator din România, cu peste 14.000 de angajaţi. Investiţiile de la preluare şi până astăzi se apropie