În 2006, aproape simultan cu ”omologul” lor de la Bran, castelele Peleş şi Pelişor - care, împreună cu parcul de 36 de hectare ce le înconjoară alcătuiesc Muzeul Naţional Peleş – treceau în proprietate privată, fiind retrocedate proprietarului lor de drept, Casa Regală a României.

Spre deosebire de Dominic Habsburg care, – devenit proprietar al Branului în urma unei retrocedări controversate - , a transformat castelul într-o afacere care-i aduce venituri anuale de peste 1 milion de euro net, Casa Regală nu a schimbat nimic la Muzeul Naţional Peleş, lăsându-l în continuare în administrarea Ministerului Culturii.

Director Muzeul Peleş: "Plătim lunar o chirie modică Casei Regale a României"

”Retrocedarea a vizat doar clădirile Peleşului şi Pelişorului şi cele 36 de hectare ale parcului, nu şi cele 60.000 de obiecte care mai există acum în patrimoniul muzeului. Acestea au fost dintotdeauna proprietatea Coroanei României, adică a statului, în timp ce castelele şi toate celelalte clădiri de pe Domeniul Peleş au aparţinut Casei Regale, fiind construite din fondurile personale ale regelui Carol I.

Aşa că, în momentul în care s-a făcut retrocedarea în 2006, Casa Regală a primit înapoi doar clădirile şi terenul, nu şi obiectele de patrimoniu din cele două castele şi din depozite, care aparţin statului român. Iar regele Mihai a avut înţelepciunea de a păstra statutul de muzeu naţional al Peleşului şi de a-l lăsa în continuare în administrarea statului, prin Ministerul Culturii. Dacă, prin absurd, Majestatea Sa ar fi procedat ca Dominic Habsburg la Bran, adică să oblige Ministerul Culturii să evacueze toate exponatele de la Peleş şi Pelişor şi să-i predea castelele goale, ar fi fost un dezastru, ar fi însemnat, pur şi simplu, distrugerea fizică a acestor monumente unice în lume”, susţine Rodica Rotărescu, managerul general al Muzeului Naţional Peleş