Regizorul Radu Afrim, originar din oraşul Beclean, a fost într-o scurtă vizită, zilele trecute, la Bistriţa, unde, la Biblioteca Judeţeană, a vorbit despre teatru, actori şi public.

În prezenţa unui public interesat de teatru şi de activitatea sa, regizorul de teatru Radu Afrim a afirmat, la Biblioteca Judeţeană din Bistriţa, că regretă că nu a fost proiectat un spectacol înainte de discuţii.

„Mi-e greu să vorbesc despre mine, care recreez nişte universuri mai mult sau mai puţin reale, cu imagini şi cuvinte, dar lumea nu stă numai în cuvinte, ci şi între cuvinte, adeseori tăcerile sunt foarte expresive... e greu să reconstruieşti o lume”, a declarat acesta, citat de mesagerul.ro.

Afrim a deplâns, alături de public, faptul că nu s-a pus în practică proiectul teatrului bistriţean, idee de pe vremea lui Ceauşescu. A spus că Bistriţa a pierdut şansa de a fi un centru teatral al acestei zone a ţării.

Legat de teatru în general, Afrim crede că este arta cea mai conservatoare şi foarte scumpă referindu-se la repetiţii, decoruri, artişti. În montarea unei piese nu foloseşte structuri prefabricate, ci îl inspiră munca vie cu actorii, se conduce după propriile percepţii, este un senzorial şi nu un cerebral, alege texte pe care le înţelege şi care prind la actori.

Iar legat de public, Afrim crede că acesta nu ţine cont de ceea ce spun criticii de teatru, deşi, în Vest, dacă un critic are o cronică „demolatoare“, piesa ajunge chiar să iasă din programul respectivului teatru.

A mai spus că îi apreciază mult pe Silviu Purcărete, Liviu Ciulei, Penciulescu, Andrei Şerban, Aurel Manea.

Regizorul a vorbit şi despre volumul „Radu Afrim. Ţesuturile fragilităţii”, de Cristina Rusiecki, apărut la Editura „Tracus Arte”, volum ce cuprinde o analiză a spectacolelor lui Afrim şi interviuri cu oameni de teatru despre regizor.

Vă recomandăm şi: @N