„Să nu-i intre în mâini, că îl strică!”, îşi spun adesea unul altuia părinţii atunci când odrasla în frageda-i pruncie cere cu stăruinţă un obiect: telecomanda, telefonul mobil, consola play station. Câţi părinţi nu s-au trezit cu telefoanele mobile aruncate pe geam sau bătute cu ciocanul de-a dreptul? Face parte din riscurile „meseriei”, s-ar zice.
Din păcate, senzaţia aceasta am avut-o ieri seară la Gala Educaţiei din cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei – un tur de forţă cultural ce cuprinde Iaşul vreme de 10 zile, cu nume uriaşe ale scenei româneşti în spectacol la Iaşi. Numai că printre numele uriaşe de artişti, lorzi şi prinţese, se strecoară , mai ales la ceas de Gală, politicul mărunt din urbe.
Logica acestei Gale este una nobilă: răsplătirea excelenţei din mediul educaţional ieşean, atât universitar, cât şi preuniversitar. Fiecare dintre universităţile de stat din Iaşi a avut dreptul să ofere două premii de excelenţă în cadrul evenimentului.
Pe lângă o serie de premii uşor previzibile, acordate unor personalităţi consacrate şi răsplătite în astfel de momente, un mare plus mi se pare alegerea Universităţii de Arte: Matei Bejenaru, conferenţiar doctor, artist vizual cu activitate internaţională, cursuri şi prelegeri susţinute în Europa şi pe continentul american, fondator al Asociaţiei Vector, sufletul Bienalei de Artă Contemporană Periferic. Personal, am fost mirat şi încântat de alegerea celor de la Arte.
Un premiu cu atât mai meritat cu cât Bejenaru a avut mult de furcă de-a lungul anilor cu opacitatea deloc intermitentă a autorităţilor locale în privinţa proiectelor sale şi ale grupului artistic pe care l-a generat în oraş.
Un alt premiu care merită salutat este cel pentru întreaga activitate acordat academicianului Viorel Barbu. Un om care, dincolo de cariera uriaşă în domeniul matematicii, rămâne un om dedicat cauz
