Un hectar de teren ajunge la 2.000-3.000 de euro în Dolj, faţă de anii anteriori, când suprafeţele arabile se vindeau cu 600-700 de euro. Cu toate acestea, terenul din România este de zece ori mai ieftin decât cel din alte ţări din UE. Primarii îi avertizează pe ţărani să nu vândă tot pământul pentru a nu rămâne sclavi în ţara lor.

Preţurile terenurilor utilizate pentru agricultură au urcat vertiginos în ultima perioadă. Faţă de acum doi ani, când un hectar de teren se vindea în Dolj cu 2.500-3.000 de lei (aproximativ 600-700 de euro), în prezent, preţul terenului porneşte de la 1.500 de euro pe hectar în cele mai sărace localităţi ajungând până la 3.000 de euro în zonele unde terenul este productiv, dar şi unde sunt concentrate mari ferme ale unor investitori români şi străini. Singurele explicaţii pentru „explozia“ preţurilor la terenurile agricole sunt următoarele: pământul este productiv şi la preţuri mai mici decât în alte ţări europene; cei care au afaceri mari în agricultură cumpără teren ca să scape de arendaşi, dar şi pentru că business-ul lor este profitabil în România, iar producţia este mulţumitoare. Reticenţa proprietarilor de teren, a ţăranilor, de a-şi vinde palma de pământ moştenită de la părinţii lor face ca preţurile terenurilor arabile să urce constant şi sigur, ca urmare a unui raport disproporţionat între cerere şi ofertă.

6.000 de lei pentru un hectar la Lipovu

În comuna Întorsura, un hectar de teren arabil ajunge la 4.500 de lei (1.000 de euro). „A crescut foarte mult preţul terenului în ultimii doi ani“, a declarat primarul Constantin Camen. Şi în Lipovu a crescut brusc preţul pământului, începând de anul acesta. În localitatea menţionată, s-a dublat preţul hectarului în ultimii doi ani. „Cervina a ridicat de anul acesta preţul terenului la 6.000 de lei pe hectar. Până acum doi ani era 2.500 de lei hectarul, dar l-au ridica