Spre surpriza tuturor, candidatul conservator moderat Hassan Rowhani, un cleric in varsta de 64 de ani, a castigat in cursa presedintiei Republicii Islamice Iran. Peste 50 de milioane de iranienii, mai ales tinerii, l-au preferat pe cel ce promitea reforme si o anume schimbare in sistemul sufocant impus de extremistii ayyatoli. Participarea la alegeri a atins o cota impresionanta: aproape 75 % din iranienii cu drept la vot.
N-au existat violente si nu s-a incercat fraudarea alegerilor. Poate pentru ca marele ayyatolah Khameini, atotputernicul supravegheator al vietii iraniene, nu a vazut in Rouhani un adevarat adversar. Desi oarecum mai moderat decat ceilalti candidati la Presedintia Iranului, Rouhani este carne din carnea sistemului fundamentalist iranian. In cursa pentru presedintia Iranului el i-a depasit la mare distanta pe toti pretendentii (primarul Teheranului Mohammed Baqer Qalibaf, Saed Jalili, Mohammed Arazi, Muhsan Razai si Ali Akhbar Valaiti), obtinand o victorie nesteptata. Noul presedinte al Iranului este de profesie avocat, cu un doctorat la Glasgow, Scotia. E casatorit si are trei copii. Baiatul cel mare s-a sinucis in aprilie 1992, probabil din cauza unei superdoze de cocaina, si a fost inmormantat in cadrul unei ceremonii secrete. Rouhani a detinut in ultimii ani functii importante (responsabil in Consiliului de Securitate Nationala, presedinte-adj. al Parlamentului, seful delegatiei iraniene la tratativele internationale privind atomul iranian etc). El si-a inceput cariera politica pledand impotriva „americanizarii” Iranului, ca acum, in discursul rostit dupa victoria in alegeri, sa declare ca doreste sa inoiasca relatiile cu Statele Unite. Rouhani vorbeste sase limbi straine: germana, engleza, franceza, ruseste, araba si, bineinteles, persana. Daca fata de Occident, in special fata de Statele Unite noul presedinte se pronunta pentru o de
