Clericul moderat Hassan Rohani, un vechi contestatar şi adversar al actualului preşedinte Mahmoud Ahmadinejad, a obţinut o majoritate de peste 50% la alegerile prezidenţiale din Iran.

„Este incredibil. Chiar au câştigat oamenii?”, se întreabă Fatemah, o femeie în vârstă de 58 de ani din Teheran, citată de „The New York Times”. Ea participă, alături de alţi câţiva mii de oameni, la unul dintre marşurile organizate în Iran pentru a sărbători venirea la putere a clericului Shi'it Hassan Rohani.

„Este o victoria a moderaţiei în faţa extremismului”, şi-a catalogat Rohani reuşita, după ce a obţinut 50,7% din cele 36 de milioane de voturi exprimate în cursa pentru preşedinţia Iranului, în care s-au întrecut şase candidaţi.

Într-o manifestare fermă a nemulţumirii faţă de politicile ultraconservatoare duse în ultimii ani de regimul Ahmadinejad, 72,2% din cei 50 de milioane de iranieni au ieşit la vot.

Alegerea lui Rohani restaurează o parte din imaginea Iranului pe plan internaţional, după ce ultimele alegeri prezidenţiale din urmă cu patru ani au stat sub semnul unor suspiciuni de fraudă în masă, care au dus la o serie de proteste şi instabilitate politică.

Câtă putere are Rohani în chestiunea nucleară

„Comunitatea internaţională nu trebuie să se lase pradă iluziilor sau tentaţiilor şi să relaxeze presiunile asupra Iranului pentru a-l forţa să renunţe la programul nuclear”, a avertizat premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rămâne de văzut cât de puternic este cuvântul lui Rohani în problema arsenalului atomic, având în vedere că politica nucleară a statului este dictată de liderul suprem, Ayatollah Ali Khamenei, şi nu de preşedinte, a avertizat prim-ministrul din Israel, ţară considerată singura putere nucleară din Orientul Mijlociu.

Este o victorie a înţelepciunii, a moderaţiei,