IPP le cere autorităţilor centrale să explice public când va prezenta viziunea Guvernului despre dezvoltarea regională viitoare din care să rezulte cum propune să se administreze serviciile publice locale cu impact direct asupra calităţii vieţii românilor

Puţin peste jumătate din populaţia României (aprox. 11 milioane de locuitori) are astăzi acces la reţeaua de alimentare cu apă şi mai puţin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exerciţiu financiar al UE din care deja s-au contractat circa 2,8 mld. euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investiţiilor locale). Investiţii comparabile ca volum financiar se aşteaptă şi pentru restul de peste 8 milioane de români, preponderent din mediul rural, în perspectiva următorului exerciţiu financiar al UE 2014 - 2020, aceasta fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice, miza reală a procesului de regionalizare care se pregăteşte în acest an în România.

În medie, 250 mil. euro a accesat un judeţ în actualul exerciţiu financiar european dacă a implementat proiecte de finanţare pentru toate serviciile publice eligibile (apă - canalizare, managementul deşeurilor, termoficare, drumuri), adică peste 10 mld. euro în toată ţara (jumătate din toată suma alocată României în actualul exerciţiu financiar, 2007 - 2013). Din diferite motive, centrale şi locale, nu s-au implementat proiecte peste tot în ţară, dar banii care se estimează a se accesa într-o regiune pentru finanţarea serviciilor locale importante se ridică la circa 1,5 mld. euro. "În raport cu aceste sume importante, considerăm că este dreptul oricărui cetăţean să fie informat în această perioadă, înainte să i se ceară să participe la alegerile pentru structurile regionale (cum de altfel Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Pu