Chiar dacă cifrele spun contrarul, în România celulele stem încă sunt privite de foarte mulți oameni cu circumspecție. Recent, a luat ființă ARABACS, Asociația Română a Băncilor Acreditate de Celule Stem, al cărei scop declarat este tocmai acela de a reglementa businessul, de a impune noi standarde, practici și bune maniere. Noi am stat de vorbă cu dr. Bogdan Ivănescu, președinte Stem SURE, cofondator ARBACS și realizator al emisiunii Dr. MIT de pe RTV, pentru a ne lămuri în privința băncilor de celule stem și a activităților pe care acestea le prestează.

Reporter: Cu ce se ocupă o bancă de celule stem? Prelevare, stocare, dați credite cu buletinul?

Bogdan Ivănescu: Păi, în primul rând, o bancă de celule stem face ce știe să facă mai bine. Adică procesarea sângelui placentar, recoltat din cordonul ombilical, recte separarea celulelor stem de restul masei de sânge și stocarea, mai precis, criogenarea până la -196 de grade Celsius. Credite cu buletinul, de principiu, nu dau băncile, pentru că nu e obiectul lor de activitate, deși aș putea da o „anonimă” care spune că unele cam dau sau, dacă nu dau, unele măcar promit că te ajută dacă ai probleme în familie legate de celulele stem, de unde s-au și născut niște discuții… În schimb, au și alte activități conexe. Băncile de celule stem povestesc frumos părinților despre recoltare, educă piața, pun la dispoziție trusa de recoltare și fac trainingul medicului care urmează să facă recoltarea. De principiu, în prezent, orice ginecolog știe să facă recoltarea de celule stem. Durează 2-3 minute.

Rep.: Câte astfel de bănci sunt în România?

B.I: Din punctul meu de vedere, ca proprietar de business, prea multe. La ultima numărătoare, ieșiserăm 17. Dacă ne uităm că într-un stat civilizat cum e Italia, dar să nu spunem Italia, să ne uităm la Germania unde sunt 3-4, la noi, 17 seamănă foarte mult cu mete