Hassan Rohani, un cleric şiit cu un lung trecut revoluţionar, a devenit în mod surprinzător preşedinte al Iranului din primul tur al alegerilor, drept candidat al consensului din partea sectorului reformist moderat al regimului islamic. Cu alegerile care prevedeau o luptă între ultraconservatorii islamici, şansele lui Rohani erau foarte mici şi totuşi încă din primele momente el s-a plasat în frunte cu puţin peste 50% din voturi, într-un scrutin cu o rată de participare de 72,7%, potrivit informaţiilor ministrului de interne, Mustafa Mohamed Nayar, citat luni de ziarul Las Provincias. Născut la 12 noiembrie 1948 în oraşul Sorje, din provincia de nord Semnan, el a intrat la vârsta de 13 ani la centrul religios musulman din provincia sa şi ulterior a plecat la Qom, unde se află principalele seminarii ale Islamului şiit. Rohani, considerat un pragmatic şi un apropiat al fostului preşedintele reformist moderat Akbar Hashemi Rafsanyani, are relaţii bune şi cu liderul spiritual, ayatollahul Ali Khamenei, cu care a colaborat încă din epoca războiului cu Irakul, între 1980 şi 1988. Începând din 1969, cu zece ani înainte de Revoluţia Islamică condusă de ayatollahul Khomeiny, el a îmbinat studiile religioase cu cele laice la Universitatea din Teheran, iar în 1972 şi-a luat diploma în drept. Rohani a fost un susţinător al ayatollahului Khomeiny încă de la 17 ani, când a început să străbată ţara pentru a face campanie împotriva shahului Mohamed Reza Pahlevi, care guverna dictatorial ţara, motiv pentru care a fost înregistrat ca element reacţionar de poliţia politică Savak a regimului. În 1977, cu doi ani înainte de Revoluţia Islamică, a fost primul care i-a dat lui Khomeiny titlul de imam, care l-a consfinţit drept maxima autoritate religioasă a ţării, într-o ceremonie care a avut loc la moscheea Marelui Bazar din Teheran. După ceremonie a fost din nou urmărit de poliţie,