Insolvenţă, faliment, restructurare sunt câteva dintre cuvintele-cheie care au jalonat parcursul multor afaceri mari şi mici de la declanşarea crizei. Fie criza le-a surprins îndatorate peste măsură, fie managementul a fost neinspirat sau au plătit consecinţele scăderii consumului, tot mai multe firme aleg astăzi varianta intrării în insolvenţă. Ieşirea însă din această procedură este dificilă, pentru că redresarea depinde de modul în care aceste societăţi obţin capital.
„Procedura insolvenţei a fost preluată după modelul american, singura diferenţă este că în varianta românească se urmăreşte şi salvarea companiei, nu numai recuperarea banilor de către creditori”, explică Andrei Cionca, asociat fondator al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).
În acest moment, sumele totale pe care creditorii le au de recuperat (masa credală) se ridică la 30 miliarde de euro. Gradul de acoperire al acestor datorii este de 25%, un nivel apropiat mediei europene, însă gradul de însănătoşire a afacerii este mult mai mic. „Suntem obligaţi să restructurăm companiile, pentru că falimentul nu este o soluţie. Nu avem piaţă pentru vânzarea activelor”, explică specialistul în insolvenţe.
Buzăul, în regiunea cea mai afectată
Cele mai afectate trei regiuni din punctul de vedere al numărului de insolvenţe înregistrate de la începutul
anului rămân, ca şi în 2012, Sud-Est, Sud şi Nord-Vest, acestea concentrând aproximativ 3.400 de insolvenţe, jumătate din totalul celor înregistrate în primul trimestru al anului.
De altfel, zona de Sud-Est, din care face parte şi judeţul Buzău, este inclusă şi în grupul de trei - alături de Centru şi Nord-Est - în care numărul de insolvenţe a crescut în primele trei luni ale
anului comparativ cu 2012.
Construcţiile, HORECA (hoteluri–restaurante-catering) şi indu
