Victoria candidatului susţinut de reformişti, Hassan Rohani, în alegerile prezidenţiale, reflectă dorinţa de schimbare a electoratului. Rezultatul va fi validat de conducătorul suprem, Ayatollahul Khamenei, în 3 august. Sursa: Reuters
Hassan Rohani (65 de ani) nu a fost nici prima, nici a doua opţiune a reformiştilor, pe lista candidaţilor prezidenţiali. Preferat era fostul preşedinte Mohammad Khatami, dar acesta nu s-a înscris în cursă. Apoi reformiştii s-au gândit la veteranul politician Akbar Hashemi-Rafsanjani, care a fost descalificat de comisia electorală.
Când Mohammad Reza Aref, singurul candidat reformist s-a restras, săptămâna trecută, în favoarea lui Rohani, reformiştii au ajuns la un consens pentru a-l susţine pe acesta.
Rohani a obţinut, suprinzător, din primul tur de scrutin, 50,7% din voturi, cu o participare la urne de 72%, fiind urmat de primarul Teheranului, Mohammad Ghalibaf, cu 15% dintre voturi.
După ce liderii reformişti au stat patru ani în arest la domiciliu şi presa le-a fost cenzurată, aceştia consideră că alegătorii le-au dat un mandat pentru schimbare.
Rohani a declarat, după anunţarea rezultatelor, că este "o victorie a moderaţilor asupra extremiştilor", dar a avertizat că "nu există soluţii peste noapte" la problemele Iranului. Promisiunile sale electorale au fost că va încerca să reducă sancţiunile economice impuse Iranului, din cauza programului nuclear, şi că va avea o deschidere mai mare către Occident.
Rohani vorbeşte fluent engleză, germană, franceză, rusă şi arabă. Este cunoscut pentru că evită poziţiile extreme şi divergenţele, dar nu este nici reformist. Este fost comandant al forţelor aeriene iraniene, liderul a trei Consilii de apărare şi război şi fost consilier pentru securitate naţională al preşedintelui, timp de 13 ani, înainte de venirea la putere a lui Mahmoud Ahmadinejad.
Intelectua
