Grigore Dragomir, de 67 de ani, din Cîrligele spune că nici n-a apucat bine să se obişnuiască cu gândul că nu mai are piciorul drept, că l-a lovit un alt necaz: nu mai are asistent personal, deşi, zice, nu se poate descurca singur. „Nu mai pot face nimic singur, căruţu ăsta în care stau toată ziua o să mi-l ia cine mi l-a împrumutat şi o să rămân să zac olog în pat. În martie, cei de la Comisie mi-au luat dreptul la însoţitor, de parcă mi-ar fi crescut la loc piciorul! Am făcut contestaţie, dar nici până azi nu mi-a venit răspunsul, deşi au trecut câteva luni! Nu ştiu cum hotărăsc ăştia gradele şi dreptul la însoţitor, că ştiu sigur pe cineva la fel ca mine căruia i-a fost lăsat însoţitorul, iar mie mi l-au luat!”, a spus, revoltat, bărbatul. Contactat de reporterii noştri, Iulian Bulat, directorul Direcţiei pentru Persoane Adulte cu Handicap a declarat că încadrarea în grad de handicap a omului s-a făcut efectiv după litera legii, conform criteriilor, iar în ceea ce priveşte răspunsul la contestaţia făcută de acesta către Comisia superioară de la Bucureşti, acesta încă nu a sosit. Criteriile de încadrare în grad de handicap pot fi consultate la adresa http://www.anph.ro/admin/doc/upload/serviciu/criterii%20MO.pdf
Nu s-a gândit niciodată ce-i rezervă soarta înspre apusul vieţii. A fost mereu un om activ, din munca lui şi-a clădit o gospodărie, o familie, alături de soţia sa şi-a crescut copiii cu dragoste şi, timp de 38 de ani, şi-a văzut zi după zi, de munca lui de electrician. Apoi, aşa cum este datul firii, Grigore Dragomir a ieşit la pensie, iar tot ce-şi mai dorea, era să-i dea Dumnezeu sănătate să-şi trăiască senectutea liniştit, în mijlocul celor dragi pe care să-i mai ajute atât cât poate. N-a fost să fie. „Acum trei ani începuse să mă doară rău de tot piciorul drept. M-am dus la doctor, mi-a descoperit arterită şi coxartroză. Am a
