Daca evenimentele de la 23 august 1944 din Romania, cu luminile si umbrele lor, au generat o serie de dispute intre politicieni si istoricii postdecembristi, un singur lucru ramane de necontestat: participarea Armatei Romane la eliberarea tarii, incepand cu 23 august 1944 si continuand cu participarea la eliberarea Ungariei si Cehoslovaciei, alaturi de Natiunile Unite, pana la terminarea razboiului in Europa – 12 mai 1945.
Desi Germania a semnat capitularea la 9 mai 1945, Grupul de Armate “SUD”, comandant general-colonel Hans Friesner, a continuat lupta pana la 12 mai.
Pentru eliberarea teritoriului Romaniei, intre 23 august si 25 octombrie 1944, Armata Romana a participat la razboiul antihitlerist cu un efectiv de 538.560 militari si a produs inamicului pierderi: 6.662 morti si 76.265 prizonieri.
Pierderile Armatei Romane in aceasta perioada se ridica la 58.330 morti, raniti si disparuti. Orasul Carei simbolizeaza ultima brazda din pamantul romanesc eliberata iar la 25 octombrie 1944 ora 9,30, cand armata Romana a atins in ceva puncte frontiera romano-ungara.
Armata Romana a eliberat, in cursul acestor lupte, dintre 23 august si 25 octombrie 1944, 372 localitati dintre care 8 orase: Sfantu Gheorghe, Odorhei, Targu Mures, Gherla, Zalau, Cehu-Silvaniei, Tasnad si Carei. In cooperare cu Armata Rosie a eliberat orasele Cluj, Oradea, Satu Mare si Salonta.
Organizatoric, Armata Romana a participat la luptele pe teritoriul Romaniei cu 20 de divizii constituite in cele doua armate, Armata I-a si Armata IV-a, cu un corp aerian, doua brigazi de artilerie antiaeriana, cu alte unitati si formatiuni inclusiv cu flotilla de Dunare.
Stabilirea zilei de 25 octombrie 1944 ca zi a Armatei Romane isi are istoria sa destul de zbuciumata dar si de controversata. Inainte de Carei, Romania a fost confruntata cu o serie de