Jurnalistul britanic Adam Nicolson a scris, pentru „National Geographic”, o adevărată odă adusă frumuseţii şi bogăţiei faunei Transilvaniei. Tabloul suprins de acesta evidenţiază contrastul dintre bogăţia naturii şi sărăcia oamenilor de prin părţile locurilor.
„Nu poţi să nu zâmbeşti, în primele zile ale verii, când mergi prin văile verzi ale Transilvaniei. Aceste locuri din Munţii Carpaţi din centrul României conţin una din cele mai mari comori ale lumii cultivate: cele mai diverse şi bogate lunci de fân din Europa. Poţi descoperi până la 50 de specii de iarbă şi flori într-un singur metru pătrat, chiar şi mai multe dacă-ţi continui plimbarea printre ele. Acest miracol împodobit cu flori nu este doar rezultatul naturii, ci şi a muncii omului de aici”, spune Nicolson. Jurnalistul explică, în continuare, cum luncile au nevoie de îngrijiri şi apă, pentru că lăsate în pace ajung o paragină în câţiva ani.
„Transilvania este o lume frumoasă făcută prin simbioză”, spune acesta.
Un motiv care explică abundenţa este absenţa chimicalelor şi a fertilizatorilor articiali, şi asta pentru că „sunt prea scumpe şi considerate de neîncredere de către aceşti fermieri de scară mică”.
Măcriş, Gura-leului, genţiană, maghiran, cimbru şi salvie sunt doat câteva dintre plantele pe care le poţi culege stând pe loc într-un perimetru îngust. Oamenii care trăiesc în Ghimeş-Făget pot recunoaşte până la 120 de specii diferite de plante şi flori, potrivit specialiştilor Zsolt Molnár şi Dániel Babai, citaţi în material.
„Până şi copiii cunosc jumătate din specii, iar asta pentru că ei depind de ele. Au nevoie să ştie ce sunt plantele care îi hrănesc”, a explicat Nicolson. Aproximativ 72% din flora vizibilă şi 84% din acoperirea botanică sunt cunoscute în părţile locului. „Este o lume construită handmade, aproape deloc mecanizată, unde oamenii cunosc totul. Nicăieri în