Amintirea dezastrelor, fie cutremure, explozii sau inundaţii rămâne în mintea unei generaţii întregi. Nici nu ar putea să uite prea uşor viitura care a distrus sute de gospodării şi a schimbat destinul a tot atâtea mii de oameni. Chiar şi după trei ani de la inundaţiile din Dorohoi şi cinci de la cele de la Rădăuţi Prut, oamenii încă mai trăiesc coşmarul acelor zile.
Potopul la 8000 de ani după Noe
„Eu acum unde mă duc? Ce să fac? Nu mai am nimic....” spunea sleită de puteri şi ochii uscaţi de atâtea lacrimi o bătrână de 80 de ani din comuna Rădăuţi Prut, în vara anului 2008. Nu i-au mai rămas decât hainele de pe ea şi bastonul în care se sprijinea. Cu atât a mai rămas după munca de o viaţă. Atunci, apele Prutului au măturat un sat întreg.
Vara anului 2010 se anunţa o vară ca toate celelalte. Nimeni nu şi-a închipuit catastrofa ce va avea loc în judeţul Botoşani. Autorităţile, deşi au mai avut parte de o catastrofă în anul 2008 la Rădăuţi Prut nu îşi puneau problema inundaţiilor şi nici nu au întreprins lucrări serioase de îndiguire a cursurilor de apă neregulate. Ei bine tocmai atuni când nimeni nu se aştepta pe 26 iunie 2010 urgia a lovit. Prima dată a ieşit din matcă Miletinul, un râu care nu depăşea albia, ba chiar debitul era redus din cauza anilor secetoşi. În aceea zi însă Miletinul a făcut prăpăd. Până la sfârşitul zilei, aproximativ 50 de gospodării de la Pădureni-Coşula erau devastate de şuvoaiele scăpate de sub control. Viitura s-a extins de-a lungul comunei şi a reuşit să paralizeze şi traficul, trei drumuri fiind acoperite de ape.
”Apa a inundat aproape 50 de gospodăriişi trei drumuri”, declara în 2010 Dorina Lupu, purtator de cuvant al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, după un bilanţ făcut de pompierii chemaţi în zonă să salveze oamenii şi animalele de furia apelor.
Sătenii nu
