Furnizorii de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide au devenit „adevăratele bănci“ din agricultură în condiţiile în care aceste companii finanţează an de an afacerile fermierilor cu un total de 2 miliarde de euro, spune Florin Constantin, country manager pentru România şi Bulgaria al producătorului de seminţe agricole certificate Euralis. Practic, furnizorii alimentează fermele locale pe credit, iar banii sunt încasaţi la recoltă.
„Pe şapte milioane de hectare în România se face cultură mare (cereale şi plante oleaginoase - n.red.), iar 80% din aceste suprafeţe sunt exploatate în sistem semiextensiv cu o investiţie medie în inputuri (seminţe, îngrăşăminte, pesticide - n.red.) la hectar de 200-400 euro, ceea ce înseamnă investiţii de până la 2 miliarde de euro/an. De aceşti bani, noi, furnizorii de inputuri, finanţăm agricultura“, explică Constantin, 32 de ani, care conduce afacerile cu seminţe ale francezilor de la Euralis din 2009.
Expunerea băncilor şi a creditorilor nonbancari în agricultură a crescut cu până la 200% faţă de acum trei ani, dar stocul de împrumuturi cumulate este de numai 3,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 6,5% din finanţările acordate companiilor la nivel de economie.
În contextul în care băncile evită sectorul agricol, furnizorii de seminţe, îngrăşăminte sau pesticide au acoperit locul liber din piaţă. Acum grosul vânzărilor de inputuri se face pe credit pentru că în lipsa unor venituri constante fermierii preferă să plătească după recoltă.
Riscurile acestei strategii s-au văzut anul trecut atunci când seceta a muşcat adânc din productivitatea agricultorilor. „Anul trecut a fost unul greu, ne vom recupera 99% din bani, dar cu întârziere“, explică Florin Constantin.
Francezii de la Euralis nu se expun direct pe afacerile fermierilor, încasările companiei fiind dependente de plăţile făcute de cei 50 de
