Pentru mulți români, revizuirea legii fun-damentale pare o chestiune tehnică și neinteresantă. De fapt, destule din schimbările adoptate de politicieni zilele acestea se vor simți, direct sau indirect, în viața fiecăruia
Constituţia SUA a fost adoptată în 1787 şi în mai mult de două secole a suferit doar 27 de amendamente. În România, Constituţia din 1991 a fost revizuită în 2003 (când i s-au adus 79 de amendamente) şi este în plin proces de schimbare şi anul acesta, fiind votate deja câteva zeci de amendamente la forma adoptată acum un deceniu. Dacă multe modificări sunt pur tehnice şi au legătură mai ales cu mediul politic, unele dintre noile prevederi privesc direct economia.
De exemplu, proiectul ce urmează a fi supus votului popular stipulează că „Dreptul de proprietate, precum și creanțele împotriva statului, sunt garantate. Creanțele împotriva statului au același regim juridic ca şi contribuțiile fiscale“. Cu alte cuvinte, este posibil ca statul să fie obligat prin legea supremă să plătească dobânzi la sumele datorate contribuabililor. Unii businessmeni sunt însă sceptici: „Credeţi că dacă va scrie asta în Constituţie se schimbă ceva? Ne vor plăti tot când şi cât vor ei“, spune Mihai Dinu, proprietarul unei companii de construcţii din Capitală.
Tot cu impact în economie este și articolul conform căruia „la muncă egală sau de valoare egală, femeile au aceeași remunerație cu bărbații“, dar punerea în practică a unei restricţii care ar afecta libertatea contractuală în relaţiile private de muncă ridică semne de întrebare. De asemenea, este încă în discuție un amendament potrivit căruia „finanțarea partidelor politice prin donații ale societăților comerciale/persoanelor juridice cu scop lucrativ este interzisă“. În ultimii ani, presa a semnalat de nenumărate ori existența unei scheme simple: o firmă contribuie cu bani la campania elect
