Preşedintele iranian ales Hassan Rohani susţine luni prima sa conferinţă de presă, însă el a promis deja că alegerea sa va produce "schimbări" în toate domeniile în Iran, după opt ani de putere conservatoare.
Cu toate acestea, nimeni să nu se aştepte ca "totul să se rezolve într-o singură noapte", a subliniat Rohani, un religios moderat ales vineri în funcţia de preşedinte al Iranului.
Aşteptările populaţiei sunt enorme, mai ales în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice a unei ţări afectate de sancţiuni internaţionale impuse din cauza programului nuclear.
Marile linii ale programului său au fost dezvăluite, şi anume negocierile cu marile puteri pentru "a reduce presiunea", un cabinet compus din moderaţi şi tehnocraţi, ajutor pentru cei mai defavorizaţi.
În dosarul nuclear, "Rohani va utiliza experienţa sa în diplomaţie pentru a reduce presiunea sancţiunilor prin negocieri" cu marile puteri, a declarat Mohammad-Bagher Nobakht, consilierul său economic, citat luni de presă.
Marile puteri şi Israelul suspectează Iranul că vrea să se doteze cu bomba atomică sub acoperirea programului său nuclear civil, ceea ce Teheranul dezminte.
Iranul şi Grupul 5+1 (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) nu au ajuns la un acord, în pofida mai multor serii de negocieri. Statele Unite şi Uniunea Europeană au adoptat sancţiuni care afectează, în special, domeniile petrolier şi bancar, provocând o gravă criză economică cu o inflaţie de depăşeşte 30%, o depreciere a monedei iraniene de aproape 70% şi o rată a şomajului de 12%.
Ţările occidentale şi Rusia au salutat alegerea lui Rohani, iar Washingtonul s-a declarat pregătit să "coopereze în privinţa problemei nucleare" cu preşedintele iranian. Numai Israelul a arătat rezerve, cerând comunităţii internaţionale să menţină presiunea asupra Iranului, cu scopul de a-l o
