La începutul anului, premierul l-a angajat pe Cristian Botan - un tânăr antreprenor talentat, la început de carieră – pentru a da un mesaj de schimbare a mentalității și a modului de funcționare a aparatului de stat. Misiunea tânărului consilier era, plecând de la o idee pe care o dezvoltase cu 500 euro ca antreprenor, să construiască un site care să adune și să prezinte toate joburile vacante în sistemul de stat.

La şase luni de la intrarea în sistem, Cristian Botan recunoaşte un eşec: proiectul are şanse de finalizare neclare. Motivul: birocraţia, regulile, sistemul greoi care sufocă orice inițiativă, blocând orice schimbare. După jumătate de an petrecut în birocraţia guvernamentală, un tânăr antreprenor a fost aproape învins. Discut acest caz nu pentru a acuza pe cineva. Deşi orice schimbare funcțională sau de mentalitate în administrația de stat e un demers sisific, oricine încearcă este bine-venit.

Consider însă subiectul un foarte bun studiu de caz: pe ce pune mâna statul înțepenește; inerția și barierele sunt atât de masive, încât orice infuzie de mentalitate nouă, cum e cazul tânărului antreprenor devenit consilier, dispare în nisipuri mişcătoare. Întrebarea firească este: care e soluția schimbării sistemului? Soluția e crearea unei baze solide de antreprenori (dacă sunt tineri, cu atât mai bine), care nu doar să susțină economia, ci să-şi exercite şi presiunea pentru schimbare la nivelul aparatului guvernamental.

Putem spera că o schimbare poate veni din interiorul sistemului; şi este nevoie de o doză de idealism, pentru că altfel nu s-ar face nimic pe lumea asta, dar pârghia de substanţă nu o putem găsi decât în afară, la firul ierbii, în economia reală. Da, statul are nevoie de Cristian Butan, dar în afară, în economia reală, în mediul privat, acolo unde toate resursele sale de talent, de creativitate, de spirit antreprenorial