Producţiile agricole din Sălajul de astăzi reprezintă, în cazul grâului, doar ceva mai mult de 10 la sută din cele obţinute înainte de 1989, iar pentru porumb circa 50 la sută, în vreme ce sfecla de zahăr sau plantele textile nu se mai cultivă în acest judeţ, în care peste 20.000 de hectare de teren sunt nelucrate. Nici sectorul zootehnic nu stă mai bine, efectivele de bovine fiind în prezent doar un sfert din cele ce se aflau în grajdurile fostelor CAP-uri, cele de porcine scăzând la jumătate. Fărâmiţarea excesivă a terenurilor agricole, reticenţa agricultorilor în privinţa asocierii, distrugerea majorităţii clădirilor fostelor ferme comuniste sau lipsa specialiştilor în domeniu sunt doar câteva din cauzele care au dus la această situaţie.

Situat în nord vestul României, cu un relief mai mult deluros şi depresionar, judeţul Sălaj nu a fost niciodată unul preponderent agricol. Totuşi, în perioada comunistă, fostele Cooperative Agricole de Producţie (CAP) existente în fiecare comună produceau, anual, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Sălaj, peste 33.000 tone de grâu şi aproape 44.000 tone de porumb, alături de importante cantităţi de orz, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr sau plante textile. Actualmente, datele indică producţii de grâu în jurul a 4.000 de tone şi 21.000 de tone de porumb, în vreme ce sfecla de zahăr sau plantele textile nu se mai cultivă.

În grajdurile fermelor zootehnice din perioada de dinainte de 1989 se găseau aproape 120.000 de bovine, din care jumătate vaci cu lapte, şi circa 123.000 de porci. Cifrele actuale indică mai puţin de 30.000 de bovine, din care 18.000 de vaci cu lapte, şi 56.000 de porci. Fac excepţie de la scăderea efectivelor ovinele şi caprinele, al căror număr a crescut de la 280.000 la 300.000, şi familiile de albine, ce au ajuns de la 24.000 în perioada comunistă la 37.000 în prezent.

U