Nu ma mir ca Andrei Marga pleaca de la conducerea ICR. M-am mirat, mai degraba, ca a ajuns acolo si ca a stat atat de mult in functie.
Andrei Marga a fost candva un intelectual de marca, un ministru care a incercat sa urneasca primele reforme in Educatie. Cu atat mai trista este transformarea domniei sale intr-un politruc taliban, dispus sa valideze orice prostie a presedintelui de partid si tinzand mereu spre zone in care sa-si dovedeasca absoluta incompetenta.
Dl. Marga putea sa revendice Ministerul Educatiei, spre exemplu, dar nu avea ce sa caute la Externe unde a fost jalnic. Din colectia de gafe memorabile va aduc aminte doar elogiile aduse lui Vladimir Putin si indemnul pentru liderii UE sa-l ia ca exemplu pe presedintele Rusiei.
Dupa cum a dovedit ca nu are ce sa caute in fruntea ICR a carui activitate a reusit sa o destabilizeze total in numai cateva luni de zile, prin epurari politice cutremuratoare, declaratii aiuritoare, precum aceea despre promovarea caloriferului, si decizii aberante in privinta finantarilor.
Andrei Marga a ajuns in fruntea ICR strict ca recompensa pentru talibanismul sau politic. Si acum este plans de tabara liberala, ca unul dintre cei mai vajnici antibasisti, victima a coabitarii.
Dar in afara de antibasism ce merite are Andrei Marga? Despre bilantul lui Horia Roman Patapievici au vorbit elogios chiar unii dintre adversarii opiniilor politice exprimate de fostul sef al ICR. Despre Andrei Marga e greu sa spui altceva decat ca il detesta pe Traian Basescu si il adora pe Crin Antonescu.
Andrei Marga a ajuns in fruntea ICR fara niciun proiect coerent pentru aceasta institutie, fara ca macar sa fi fost audiat de comisiile de Cultura si a facut praf tot ce putea face. E o binecuvantare ca pleaca. Dar nu sunt foarte optimista.
Cat timp criteriile de alegere v