Un proiect de candidatură regională ar fi foarte benefic pentru Cluj, a spus ieri Florin Moroşanu, directorul asociaţiei care se ocupă de gestionarea procesului.

Direcţia pe care oraşului o va urma la acest capitol se va stabili cel mai probabil în octombrie anul acesta, posibili aliaţi fiind Târgu-Mureş, Alba şi Sălaj. O analiză preliminară a sectorului cultural clujean, prezentată ieri de Asociaţia Cluj-Capitală Culturală Europeană a pus pe tapet faptul că oraşul are cele mai multe schimburi culturale cu Bucureştiul şi cu Târgu-Mureş.

Bugetul pe cultură al oraşului, măsurat pe 48 de instituţii şi organizaţii nonguvernamentale din acest sector este, pe un an, de 20 de milioane de euro. După cum a apreciat Istvan Szakats de la Fundaţia Alt Art (Fabrica de Pensule), un buget mai mare decât la avut Sibiul în anul în care a fost Capitală Culturală Europeană - 17 milioane de euro în 2007.

Acest buget dă Clujului un avantaj în cursa pentru titulatura europeană, a apreciat directorul Asociaţiei Cluj 2020 - Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu. De asemenea, un studiu din 2010 (cel mai complex realizat în România, după cum a menţionat Rariţa Zbranca, coordonator la Fabrica de Pensule şi angajat al asocieaţiei), realizat de Centrul de Consultanţă şi Cercetare în Domeniul Culturii, atestă că municipiul stă cel mai bine la vitalitatea culturală, surclasând Timişoara, Iaşiul, Alba sau Sf. Gheorghe. Atât bugetul pe cultură, cât şi vitalitatea culturală sunt criterii pe care se punctează dosarul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană. "Pornim de mai sus, dar dintr-o stare latentă faţă de cât producea Sibiul cu toate motoarele", a mai precizat Istvan Szakats. Cu toate acestea, faţă de alte oraşe din ţară, alocările din bani publici la Cluj sunt, procentual, destul de scăzute raportat la bugetele oraşului şi judeţului. Zbranca a mai ap