„Regionalizarea este o sarcină trasată Guvernului României de Înalta Curte Europeană fără a arăta electoratului care sunt obiectivele autentice care se urmăresc şi fără a le arăta care trebuie să fie infrastructura sistemului informaţional pentru evitarea blocajelor mai ales în mediul rural unde lumea trebuie să se deplaseze zeci de kilometri pentru a-şi rezolva o problemă la primărie. Oricum am împărţi această ţară, dacă este condusă, tot de lipitorii de afişe, de persoane dubioase şi contestate, de potenţiali puşcăriabili, de sfertodocşi şi agramaţi, de imorali şi îmbuibaţi va fi un fiasco. Justificarea puerilă precum că vom atrage mai uşor fonduri europene, că vor veni investitori fiind o autonomie locală, că dispare birocraţia şi se simplifică aprobarea documentaţiilor sunt nişte baloane de campanie electorală ieftină, prezentate în limbaj de activişti de partid limitaţi. Eu spun că românii nu sunt pregătiţi să se conducă pe ei înşişi, ei sunt învăţaţi să li se spună ce să facă şi să fie escortaţi de la centru şi şi-n acest caz tot derapează şi recurg la infracţiuni, recurg la corupţie, recurg la şmecherii, fiindcă asta ştiu să facă. Românii nu au ajuns la maturitatea politică necesară pentru a da roade această împărţire. Nu vedeţi cum se prezintă variante, care se negociază politic şi pe zone de influenţă şi cine va fi cel care conduce regiunea? Nu vedeţi că regiunile nu au cap şi nu au coadă? Nu vedeţi câtă ceaţă este în capul responsabililor cu această acţiune? Nu vedeţi ce interesaţi sunt parlamentarii de această împărţire? Nu vedeţi cum se inventează tot felul de acţiuni sterile şi demolatoare pentru această ţară? O împărţire administrativă aşa cum este gândită acum cu număr de locuitori pentru comune şi oraşe, cu guvernanţi făcuţi la FF, cu potenţial economic eterogen şi neperformant, trebuie eşalonată pe cel puţin cinci ani, parcurgându-se etapele ste