Există primejdia de a ceda controlul CFR Marfă unei companii care se va folosi tot de banii statului pentru eventuale investiţii în tehnologii sau în modernizare.
Drumul spre privatizare al CFR Marfă continuă, în ciuda scandalurilor, neregulilor şi a realităţii că niciun competitor puternic, cu bani şi experienţă nu este interesat de oferta Ministerului Transporturilor. Un adevărat spectacol, în ciuda unei perdele groase de ceaţă aşezate peste detaliile economice ale afacerii.
În primul rând, marele mister este CFR Marfă însuşi. Ce capital are, azi, CFR Marfă, în urma transformării unei mari părţi a datoriilor sale către stat în acţiuni? Textul actului legislativ de urgenţă discutat şi, se pare, aprobat în guvern nu este public. Evident, lipsesc informaţii despre argumentarea necesităţii acestei ordonanţe de urgenţă.
În momentul în care s-a dat sfoară în lume despre declanşarea operaţiunilor de vânzare a transportatorului public de mărfuri pe calea ferată, companiile interesate ştiau aşa: că afacerea stă pe un capital social micuţ, de 263,95 milioane de lei (59,2 milioane de euro), cocoşat de o datorie enormă, de opt ori mai mare decât valoarea capitalului său, în mare parte compusă din obligaţii neachitate faţă de diferitele bugete ale statului. Vestea bună, dacă se poate numi astfel incapacitatea gestionarilor CFR Marfă de a-şi încasa banii la timp, e că, la rândul ei, compania trebuia să primească, probabil, de la beneficiari 247 milioane de lei (55 milioane de euro), sumă aproape egală cu valoarea capitalului său. În plus, compania avea active, trenuri, terenuri depozite, utilaje, materiale, şuruburi, în fine, nu ştim exact ce, în valoare de aproape un miliard de lei (911,46 milioane de lei), adică vreo 204 milioane de euro. Afacerile de anul trecut i-au adus companiei statului venituri de aproximativ 235 milioane de e
