Paradoxal, dar, deşi vizita la Cotroceni a directorului CIA a fost mai bine mediatizată decât aceea mult mai discretă a lui Patruşev, ştim mai multe despre conţinutul discuţiilor cu oficialul rus decât cu cel american.

John Brennan a ţinut să-şi exprime public aprecierea faţă de activitatea serviciilor româneşti de informaţii, SIE şi SRI, despre care a afirmat că sunt “cu adevărat remarcabile” şi sunt apreciate în Statele Unite.

Brennan nu s-a sfiit să laude “profesionalismul”, “inovarea”, “integritatea” şi “curajul” ofiţerilor români de informaţii, ceea ce, pe de o parte, reprezintă o recunoaştere a calităţii serviciilor secrete româneşti, iar pe de alta, un semnal clar transmis clasei politice de la Bucureşti să lase lucrurile aşa cum sunt în ceea ce priveşte serviciile de informaţii şi să nu strice ceea ce merge bine.

Printre posibilele teme de discuţii se numără Siria, Iranul, după alegerile prezidenţiale câştigate de Hassan Rohani, situaţia din Afganistan în contextul predării sarcinilor de securitate către afgani şi al retragerii trupelor, dar şi aspecte care privesc regiunea Mării Negre. Este însă important de subliniat că Brennan nu este un diplomat aflat în turneu care să aibă consultări generale pe teme politice în statele pe care le vizitează, ceea ce înseamnă că prezenţa sa la Bucureşti a avut legătură cu aspecte concrete ale cooperării americano-române în diferite zone de interes pentru Statele Unite.

Dacă se poate face o legătură între cele două vizite, aceea constă în faptul că, până să îl înlocuiască pe generalul Petraeus la conducerea CIA, Brennan a fost consilierul preşedintelui Obama pe probleme de combatere a terorismului, iar combaterea terorismului a fost totodată şi primul din elementele de cooperare din cadrul memorandumului semnat luni, la Cotroceni, de Nikolai Patruşev şi consilierul pentru securitate naţională, Iuli