Clujul consumă într-un an pe cultură mai mult decât a consumat Sibiul în anul cât a fost capitală culturală europeană, relevă o analiză a asociaţiei care promovează candidatura Clujului la titlul din 2021. "Cea mai mare problemă nu e lipsa banilor, ci modul în care sunt gestionaţi", spune un operator cultural.
Clujul consumă într-un an pe cultură, în 2012, aproape 20 milioane de euro, în vreme ce Sibiul consuma 17 milioane în 2007, când a fost capitală culturală europeană. "Cea mai mare problemă nu e lipsa banilor, ci modul în care sunt gestionaţi", spune Rariţa Zbranca, managerul uneia dintre entităţile culturale de succes din Cluj, Fabrica de Pensule. "Cât din această sumă e investită ca să se atragă public? Au instituţiile departamente de marketing, au evenimentele componente de activităţi educaţionale?".
Activităţile educaţionale sunt o componentă "absolut necesară" a unui operator cultural, crede Zbranca.
În competiţia pentru titlul de capitală culturală Clujul porneşte de la un nivel superior celui de la care a pornit Sibiul în aceeaşi competiţie, spune Istvan Szakacs, manager cultural la asociaţia AltArt. "Pornim de mai sus, dar dintr-o stare latentă faţă de cât producea Sibiul cu toate motoarele", spune el.
Un alt aspect problematic în Cluj e că încă cultura se află în centrul oraşului. "Există iniţiative care produc artă în cartiere sau în spaţiul public, dar e nevoie de dezvoltarea acestei prezenţe oarecum constante a culturii în zonele periferice ale oraşului, pentru cei care nu vor face în mod conştient un efort ca să fie prezenţi în centru la un spectacol", mai spune Zbranca.
În consecinţă, având în vedere că sectorul consumă anual aproape 20 milioane de euro doar din alocări bugetare şi finanţări atrase de ONG-uri, se poate vorbi de eficienţă în cheltuirea banilor? Directorul asociaţiei "Cluj Capitală Culturală", Florin Mo
