Criza a pus în discuţie modelele după care majoritatea organizaţiilor, mici sau mari, publice sau private, s-au ghidat. Regândirea acestor modele împreună cu reformarea sistemului financiar ar trebui să fie prioritare susţine Dăianu într-un articol publicat pe friendsofeurope.org (“When economic models crumble: A template for rethinking them”) indicând primele măsuri în această direcţie.

1.Reforma autorităţilor de supraveghere şi reglementare

Slaba reglementare a adus haos în pieţele financiare. Modelele de business practicate în industrie au supralicitat importanţa tradingului şi speculaţiilor, utilizarea derivatelor toxice şi negarea riscului. Organismele de reglemetare s-au autosugestionat că o rată scăzută a inflaţiei este echivalentă cu stabilitatea financiară iar răspândirea derivatelor un mijloc de diminuare a riscului, susţine Dăianu. În final s-a ajuns la risc sistemic şi la salvarea băncilor cu bani publici, o evoluţie accelerată de spargerea anterioară a zidului dintre activitatea de investiţii şi cea de retail a băncilor şi creşterea tranzacţiilor transfrontaliere. Nu s-au înţeles riscurile extinderii pieţelor financiare iar viitoarele autorităţi de supraveghere şi reglementare vor trebui să-şi asume rolul îmblânzirii acestora.

2. Revizuirea modului de business din industria financiară

Nu cu mult timp în urmă se credea în industrie că “big is beautiful”. Guvernele s-au confrutat apoi cu entităţi prea mari să fie lăsate să se prăbuşească iar dimensiunea pare un obstacol şi pentru un management eficient. Organizaţii mai simple şi mai mici (utilizând în acest scop legislaţia anti-trust, separând retailul de activităţile de tranzacţionare), cu mai mult capital propriu şi grad redus de îndatorare, cu o separare a banilor deponenţilor de resursele băncilor, limitarea stimulentelor şi corelarea lor cu performanţa, reprezintă paşii în