O expoziţie ce arată modul în care pictura românească a fost politizată în regimul comunist va fi vernisată vineri la Muzeul de Artă din Cluj-napoca.
Expoziţia "Constructorii viitorului. Politizări ale picturii româneşti în perioada 1950-1989" cuprinde lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă şi va fi vernisată vineri la ora 18. Aceasta va fi deschisă publicului până în 21 iulie.
Expoziţia îşi propune să readucă în circuitul expoziţional lucrări de pictură din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, urmărind unele dintre cele mai semnificative direcţii ale politizării picturii româneşti, pe parcursul a aproape patru decenii, începând cu anii '50 şi terminând cu anii '80 ai secolului trecut. "Definitoriu pentru metamorfozele picturii acelei perioade a fost canonul ideologic evidenţiat de politizările artei, în planul domeniilor tematice specifice construirii unei societăţi viitoare la care trimite conceptul curatorial: munca în mediul citadin, „omul nou" al mitologiei comuniste, urbanizarea, industrializarea, colectivizarea, homo sovieticus şi figuri ale liderilor politici emblematici. Cu alte cuvinte, sintagma constructorii viitorului trimite la programul ideologic de edificare a noii societăţi comuniste, prin manipularea capacităţii artistice de sugestionare a publicului în direcţia activismului social", spune curatorul Dan Breaz.
Vor fi expuse lucrări de Abody Nagy Béla, Petre Abrudan, Petre Achiţenie, Adolf Adler, Ambrus Imre, Andrassy Zoltán, Gheorghe Apostu, Paul Atanasiu, Emil Băcilă, Lucia Dem. Bălăcescu, Laurenţiu Buda, Spiru Chintilă, Victor Ciato, Alexandru Ciucurencu, Aurel Ciupe, Pavel Codiţă, Mihai Danu, Leonid Elaş, Erdős Tibor, Liviu Florean, Radu Fulger, Dumitru Ghiaţă, Alfred Grieb, Teodor Harşia, Constantin Dinu Ilea, Incze János Dés, Dumitru Ivan, Jakab Ilona, Kovács Zoltán, Vasile Melica, Miklóssy Gábor, Ion Mitrea, Mo
