Datele oficiale, preluate de Mediafax, arată că judeţele cu cele mai multe cazuri de minore devenite mame sunt Iaşi, Maramureş, Arad, Timiş, Mureş, Cluj, Constanţa şi Galaţi.
Autorităţile susţin că nu lipsesc nici situaţiile în care fetele sunt preluate în sistemul de protecţie specială deja însărcinate, din familie. În cazul în care o tânără instituţionalizată rămâne însărcinată, reprezentanţii direcţiei anunţă Poliţia şi se fac verificări pentru a se stabili în ce context s-a întâmplat acest lucru, iar dacă partenerul este adult, acesta răspunde penal.
În situaţia în care o adolescentă rămâne însărcinată şi decide să nască, ea trebuie transferată în centrul maternal, serviciu a cărui misiune este de a permite formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea mamei pentru asumarea responsabilităţilor parentale.
Cu toate acestea, ONG-urile consideră că tinerii instituţionalizaţi nu au nici deprinderi de bază privind viaţa din afara sistemului, iar educaţia sexuală este, de cele mai multe ori, un subiect prea sensibil pentru a fi prezentat copiilor, deşi ei îşi încep viaţa sexuală la vârste tot mai mici, iar fenomenul copiilor care devin părinţi ia amploare.
Astfel, psihologul Daniela Gheorghe atrage atenţia că, pentru un copil instituţionalizat, apariţia unei sarcini produce efecte mult mai importante decât în cazul unui minor provenit dintr-o familie clasică şi care are un model de familie.
Totodată, specialistul atrage atenţia asupra carenţelor cu care copiii instituţionalizaţi îşi încep viaţa sexuală.
„Educaţia sexuală, de fapt dezvoltarea sexualităţii la ei, este problematică, pentru că nu au informaţii de bază legate de corpul lor. Prin urmare, nu cred că ştiu, nici psihic, dar nici fizic, ce li se întâmplă. Conform legii, există o persoană de referinţă în centru care ar trebui să le dea informaţiil