Senatorii şi deputaţii care vor depune o moţiune de cenzură vor fi nevoiţi să propună şi un nume de candidat pentru funcţia de prim-ministru, persoană care va fi însărcinată cu formarea noului Guvern, după ce Parlamentul va retrage votul de încredere acordat executivului.
"Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Prin moţiunea de cenzură, semnatarii propun o persoană drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de către Preşedinte cu formarea noului Guvern în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată", se arată în articolul 113, alineatul 1, din proiectul de revizuire a Constituţiei, amendament adoptat în cea de-a zecea şedinţă a Comisiei responsabilă cu modificarea legii fundamentale.
CCR, mai puţine atribuţii
Tot în cadrul ultimei zile de dezbateri asupra revizuirii Constituţiei, parlamentarii au luat şi din atribuţiile Curţii Constituţionale. Mai exact, prin eliminarea unui paragraf (litera l) din articolul 146, judecătorii nu vor mai putea verifica şi hotărârile Parlamentului, această prevedere fiind inclusă în legea de funcţionare a Curţii în urmă cu aproximativ 3 ani.
" (CCR) Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii", se arată în litera l), articolul 146, eliminată în Comisie.
După ce în şedinţa de luni parlamentarii au decis micşorarea numărului de semnături necesare pentru iniţierea unui referendum, de la 20.000 la 10.000 de cetăţeni care să provină din jumătate din judeţe, în şedinţa de marţi, membrii Comisiei au hotărât şi reducerea numărului de cetăţeni în cazul unei iniţiative legislative, de la 100.000 la 75.000, la propunerea Forumului Constituţional.
"Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, de