Suntem deja în plin sezon de iarbă, deși “sezon” ar putea fi cam mult spus pentru durata de o lună a acestuia, mică în comparație cu cât se joacă pe hard sau pe zgură. Abia dacă avem patru turnee de 250 care precedă Wimbledon-ul, așa că pe fiecare an se reia discuția despre cât de potrivit ar fi ca numărul turneelor pe iarbă să crească, sau cât de normal ar fi să avem un turneu Masters pe suprafața care domina, odinioară, circuitul, și care e redusă acum la o perioadă atât de mică.

Din fericire pentru fanii acestor propuneri, nu mai e mult până când va deveni oficial un prim pas în această direcție: din 2015, pauza dintre Roland Garros și Wimbledon va crește de la două la trei săptămâni, ceea ce va schimba destul de mult dinamica circuitului în această perioadă. Deja există un turneu, cel de la Stuttgart, care a anunțat că va trece de la zgură la iarbă pentru a-și crește relevanța, și nu este exclus să se mai întâmple așa și cu altele. Când asta se va întâmpla, vom putea vorbi despre un sezon de iarbă în toată puterea cuvântului, mai ales că Stuttgart este din categoria 500. Mai important este că jucătorii (mai ales cei de top) vor avea ocazia unei săptămâni suplimentare de acomodare cu suprafața, ceea ce va schimba inclusiv implicarea lor în turneele pregătitoare. Cu alte cuvinte, vești bune pentru Queen's și Halle, competițiile care vor profita cel mai mult, probabil, din această situație și își vor consolida statutul. Din punct de vedere al tradiției, cele două sunt, de altfel, și cele mai bine poziționate pentru un update de categorie, în cazul în care, în viitor, se va decide că un Masters să aibă loc pe iarbă. Aici însă, discuția e mult mai complicată și implică nu doar găsirea unui loc în calendar (și posibila renunțare la un alt turneu Masters), ci și îmbunătățiri majore de infrastructură. Și nici Queen's, nici Halle nu îndeplinesc momentan condiț