După Fervex-ul pe care îl consumăm „pe pâine” de toamna până primăvara, când virozele ne tot dau târcoale, retras, anumite loturi cu arome, de la comercializare din motiv că ar conţine şi altceva decât scrie pe etichetă, niţeluş periculos pentru sănătate, vine, în aceste zile, Diclofenac-ul. Alt produs farmaceutic pe care îl folosim în masă, pentru că la televizor arată că te lasă durerile de spate, pentru că ai auzit că e bun şi când te supără picioarele, pentru că îl foloseşte şi vecina, şi prietena, şi tata, şi mama, care or fi avut ei şi stări de rău, dar cine ştie din ce cauze. Poate pentru că le-a crescut tensiunea şi au fost în pragul unui accident vascular, cum ne spune acum nu ştiu care comisie europeană a medicamentului, care a dispus noi evaluări ale efectului acestui medicament, poate din alte cauze, cert este că rămâne o mare problemă - cine ne îndrumă, atunci când nu mai avem şi bani de medic, ce e bun şi ce ne face rău din tot ce vedem pe rafturile farmaciilor, din ce în ce mai mult la segmentul 1+1 Gratis. Teoretic, farmacistul, omul care şi-a tocit coatele pe băncile facultăţii la fel ca orice alt absolvent de medicină. Şi care pune mai presus de target-ul de vânzări sănătatea celui care îi stă în faţă, chircit de dureri, îngrijorat de soara copilului sau a mamei, cu mâna strânsă pe ultimii bani din casă şi pornit să-şi aline sau să-i aline celui drag durerea cât mai repede. Acel farmacist care astăzi este la mare căutare şi care are contracte, dacă între timp nu s-a schimbat legislaţia, cu câte farmacii îl ţine puterea de muncă.

În faţa ta, a consumatorului de rând, nu a pacientului, pentru că mediul privat înseamnă în primul rând profit, stă adesea un asistent de farmacie, farmacistul neputând fi în 10 locuri deodată. Unii asistenţi cu mai multă experienţă, alţii cu mai puţină, unii într-adevăr binevoitori şi bine pregătiţi, alţii,